Oare ce se întâmplă la Școala Gimnazială Ghiroda? Aceasta este întrebarea care ar trebui să frământe nu doar conducerea instituției, ci întreaga comunitate locală. Rezultatele afișate la Evaluarea Națională 2025 sunt, fără exagerare, un dezastru cu acte în regulă. Să luăm doar un exemplu: 3.05 la limba română și… țineți-vă bine… 2.00 la matematică. Da, ați citit bine. Nu vorbim despre glume, ci despre note reale obținute la examenele de final de gimnaziu.
Privind aceste rezultate, nu poți să nu te întrebi:
Cine nu și-a făcut treaba? Cine a dormit în bancă – elevul sau dascălul? Cum e posibil ca după opt ani de școală, un copil să nu știe nici măcar să scrie și să calculeze la un nivel minim acceptabil? Să nu poată atinge nici pragul mitic de 5, acel „bine că l-a trecut”, devenit, se pare, Everestul academic la Ghiroda?
Într-o școală gimnazială de comună dezvoltată, unde părinții își duc copiii cu speranță, iar primăria investește (măcar în garduri și table inteligente), ne-am fi așteptat ca rezultatele să reflecte progres, nu regres. În schimb, avem o medie generală de 2,52 pentru un elev, în timp ce doar câțiva răzleți sar de 8, cu o mână tremurândă care ține sus onoarea localității.
Unde sunt profesorii în ecuația asta? Și, mai ales, unde e responsabilitatea? Pentru că nu mai e vorba doar de „copiii care nu învață”. E vorba de ani întregi în care, aparent, nimeni n-a observat – sau n-a vrut să observe – că acești elevi nu înțeleg lecțiile, că nu reușesc să asimileze noțiuni de bază, că nu pot susține un examen cu demnitate. O școală care scoate pe bandă rulantă medii de 3 și 4 nu mai e un simplu caz izolat, ci un simptom. Al unui sistem bolnav, dar și al unei comunități care alege, an de an, să nu pună întrebări.
Cum se face că părinții acceptă acest deznodământ cu resemnare? Unde este Consiliul de Administrație? Unde sunt inspecțiile, unde e vocea directorului? Și, cel mai important: Ce șanse reale are un copil de 14 ani, cu media 2,52, în România anului 2025?
Într-un mediu unde discursul despre „educație de calitate” a devenit lozincă electorală, iată-ne în fața realității: elevi care pleacă din gimnaziu fără un minim bagaj de cunoștințe, profesori care își iau leafa lună de lună fără să fie trași la răspundere pentru eșecul din catalog, și o tăcere apăsătoare care acoperă ruinele unei școli ce pare că și-a pierdut busola.
Poate că e timpul să nu mai întrebăm retoric „ce se întâmplă la Ghiroda?”, ci să cerem răspunsuri clare. Și poate chiar o schimbare.
Domnule Director,
Domnule Primar,
Stimați membri ai Consiliului de Administrație,
Ce se întâmplă în școala din Ghiroda nu mai poate fi trecut sub tăcere. Este un eșec educațional colectiv, pentru care nimeni nu și-a asumat public nicio responsabilitate. Într-un sat cu pretenții universitare, copiii dumneavoastră nu știu tabla înmulțirii.
Vă rugăm să răspundeți următoarelor întrebări:
- Ce măsuri luați pentru a investiga și remedia situația din gimnaziu?
- A fost făcută vreo analiză pedagogică a eșecului?
- Au fost consiliați elevii și părinții?
- Există un plan real de remediere?
- Au fost cadrele didactice evaluate? Responsabilizate?
Nu vă cerem explicații. Vă cerem acțiune, transparență și implicare.
